Copiii cu deficiențe de vedere acuitatea vizuală

Deficiență de vedere orb-acuitate vizuală

Definitia si clasificarea deficientelor vizuale Deficienta de vedere este o deficienta de tip senzorial si consta n diminuarea n grade diferite pna la pierderea totala a acuitatii vizuale. Handicap vizual nseamna, asadar, scaderea acuitatii vizuale la unul sau la ambii ochi binocularcare are loc din perioada vietii intrauterine pna la moarte. Handicapul vizual apare, asadar, din cauza insuficientei functionari sau chiar a eliminarii a analizatorului vizual.

Deficienta de vedere se poate clasifica n functie de mai multe criterii. Un prim criteriu de mpartire a formelor de handicap de vaz consta ngradul gravitatea defectului vizual. Clasificarea deficientilor vizual dupa acest criteriu constituie, n primul rnd, clasificarea lor n functie de acuitatea vizuala, mai precis, n functie de proportia pastrata din acuitatea vizuala. Acuitatea vizuala constituie facultatea regiunii musculare a retinei de a percepe obiecte de dimensiuni mici.

Limita inferioara la care un obiect poate fi perceput constituie minimum perceptibile.

Orb orb cu acuitate vizuală. Ce înseamnă "legal orb"?

Capacitatea de separare a doua deficiență de vedere orb-acuitate vizuală izolate pe retina constituie minimum separabile. Determinarea acuitatii vizuale se face cu ajutorul optotipilor tabele potometrice. Tabelele optometrice sunt formate din rnduri de litere, cifre, semne sau imagini de marime descrescnda, verificate statistic. Lnga fiecare rnd este specificata distanta de la care dimensiunile respective pot fi percepute de un ochi emetrop normal.

Examinarea se face de la o distanta fixa de 5 metri, separat pentru fiecare ochi. Cecitatea orbirea reprezinta, asadar, un handicap rezolvarea problemelor de vedere sau total de vedere, presupunnd lipsa completa a vazului.

deficiență de vedere orb-acuitate vizuală vederea poate fi verificată seara

Aceasta delimitare ntre cecitate si ambliopie este foarte necesara, deoarece specializarea scolilor pentru deficienti vizual a dus la crearea unor institutii scolare separate pentru orbi si ambliopi. In scolile de orbi se preconizeaza o metodica de predare bazata pe solicitare tactil-kinestezica si auditiva, iar n procesul de predare din scolile de ambliopi se face uz de analizatorul optic valid, de cel tactil-kinestezic si cel auditiv.

Baremele existente pentru scolarizarea deficientilor vizual difera destul de mult de la o tara la alta. Diferentele apar mai cu seama n proportiile acuitatii vizuale care stabilesc limitele ntre scoala de ambliopi si scoala de orbi, pe de o parte, scoala de ambliopi si scoala de masa, pe de alta parte.

De asemenea, trebuie precizat ca n determinarea gradului defectului vizual nu se ia n considerare exclusiv acuitatea vizuala, ci si alte elemente ale capacitatii vizuale. Astfel, se considera echivalenta cecitatii, deficienta vizuala care rezulta dintr-o reducere a cmpului vizual 49 binocular la mai putin de 20, chiar daca acuitatea vizuala centrala este nemodificata.

Orb este considerat cu acuitate vizuală

Daca acuitatea vizuala este prin excelenta o entitate fiziologica, care poate fi determinata cantitativ, eficienta vizuala trebuie conceputa mai larg, cuprinznd o serie de factori psihologici de natura extraoculara, iar determinarea ei scapa deseori uneicuantificari precise.

De fapt, eficienta vizuala, care este educabila si perfectionabila, este mai semnificativa pentru elevii ambliopi si pentru copiii cu resturi de vedere din scolile speciale de orbi dect acuitatea vizuala.

deficiență de vedere orb-acuitate vizuală restabilirea vederii la minus 6

Clasificarea deficientilor vizuali dupa momentul producerii defectului Momentul, deci vrsta la care a aparut defectul vizual, constituie o problema pentru psihologia deficientului vizual, mai cu seama n ceea ce priveste bagajul de reprezentari vizuale de care dispune; se stie nsa ca momentul survenirii defectului nu influenteaza numai sfera reprezentarilor, ci are repercusiuni si asupra nivelului dezvoltarii motricitatii copilului orb, precum si asupra altor aspecte ale personalitatii deficientului vizual.

Orbii congenitali sunt complet lipsiti de reprezentari vizuale, iar la orbii cu defect vizual survenit tinndu-se cont de timpul care a trecut de la aparitia defectului pna la vrsta actuala - se pastreaza o serie de imagini vizuale care pot avea o influenta nsemnata asupra particularitatilor psihologice individuale.

Orbii congenitali sunt complet lipsiti de reprezentari vizuale, att studiile mai vechi, ct si cele mai recente, remarcnd importanta 50 tiflopsihologica a reprezentarilor vizuale recomanda mentinerea acestor imagini pe o perioada ct mai ndelungata dupa instalarea defectului, precum si valorificarea lor n procesul de nvatamnt.

Astfel, T. Literatura tiflopsihologica este bogata n astfel de clasificari, mai mult sau mai putin concordante.

  1. Copiii cu deficiențe de vedere acuitatea vizuală
  2. Orbirea și deficiența de vedere | Essilor Romania

Astfel, P. Henri, aplicnd nu numai criteriul gradului si al momentului survenirii deficientei, ci si criteriul dinamicii acesteia stationara, progresiva, regresivadeosebeste sase grupe de orbi: e orbi totali congenitali; f orbi totali congenitali carora li s-a recuperat partial vederea printr-o interventie recuperatorie; g orbi cu resturi de vedere stationara de tipul sensibilitatii luminoase; h orbi totali, care au dispus nainte de instalarea deficientei de o vedere normala; i persoanele cu resturi de vedere de tipul sensibilitatii la lumina, care au vazut normal nainte de a surveni defectul vizual; 51 j cauza hiperopiei vizuali cu resturi de vedere care scad progresiv.

Janda grupeaza copiii, n functie de momentul instalarii defectului, n urmatoarele categorii: a orbii congenitali; b orbii tardivi: cu defectul survenit n copilaria timpurie anin copilaria mica anila prima vrsta scolara ani si la vrsta adulta peste 18 ani. Aceasta clasificare coincide aproximativ cu cea preconizata de B. Kovalenco si N. Kovalenco, care deosebesc: orbii din nastere si pna la 1 an, copiii cu cecitate survenita ntre ani, ani, ani si peste 7 ani. Scholtyssekin aplica o clasificare n care se opereaza cu perioade foarte larg concepute.

Astfel, deosebeste: c cecitatea congenitala si timpurie de la ani ; d cecitatea survenita intervenita la vrsta de ani ; e cecitate tardiva ani f cecitate intervenita la batrnete dupa H. Wappman n studiul sau utilizeaza o clasificare n care se deosebesc: g o categorie de orbi congenitali viata, orbi totali sau cu sensibilitate luminoasa; sau deficienti din primul an de vrsta de 60 ani. O tratare mai putin analitica a problemei o ntlnim la W. Steiberg, care distinge numai cecitatea timpurie si tardiva.

In prima grupa include orbii congenitali si pe cei care au orbit la vrsta de ani, specificnd nsa ca de fapt toti cei care au orbit pna la vrsta pubertatii trebuie considerati ca facnd parte din aceasta grupa.

In categoria orbilor tardivi include persoanele care au orbit dupa vrsta pubertatii. Dupa cum s-a aratat, exista n literatura tiflopsihologica numeroase clasificari ale deficientilor vizuali dupa momentul instalarii defectului. Ceea ce au ele n comun nsa este faptul ca n-au fost elaborate deficiență de vedere orb-acuitate vizuală, ci deductiv, deseori empiric, prin aplicarea la aceasta problema a unor periodizari de vrsta din psihologia copilului.

Exista si doua tipuri speciale de cecitate: cecitatea isterica si agnozia vizuala.

deficiență de vedere orb-acuitate vizuală denas în oftalmologie

Clasificarea deficientilor vizual dupa etiologia, localizarea si dinamica efectului In functie de criteriul clasificarea deficiențelor de vedere cecitatii si ambliopiei, deosebim attea categorii de deficienti vizual cte cauze pot provoca defecte vizuale.

Pentru tiflopedagog nu este lipsit de importanta sa studieze colectivul de elevi dupa acest criteriu, pentru deficiență de vedere orb-acuitate vizuală putea tine cont de particularitatile individuale ale elevilor, determinate de cauza defectului si pentru a colabora cu medicul oftalmolog, n vederea respectarii indicatiilor si contraindicatiilor date n cazul fiecarui defect vizual.

Astfel, un copil cu o afectiune vizuala care progreseaza rapid catre pierderea totala a functiei optice va fi scolarizat ntr-o scoala speciala de orbi, chiar daca dispune de o acuitate vizuala pe baza careia ar putea fi cuprins ntr-o scoala de ambliopi.

Defectul vizual poate fi localizat n orice segment al analizatorului vizual segmentul periferic, de transmisie, central si - n functie de aceasta localizare - se deosebesc deficientii vizual cu defecte localizate n organul vizual, pe traiectul nervului optic sau n scoarta cerebrala - lob occipital.

Clasificarea deficientilor vizuali dupa complexitatea defectului Dupa criteriul complexitatii defectului se studiaza fondul pe care apare defectul considerat, daca este singular sau se combina, asa cum se ntmpla frecvent, cu alte defecte extraoculare de auz, motrice, mintale, ale limbajului.

deficiență de vedere orb-acuitate vizuală este posibil să returnăm 100 de viziuni

In cazul acesta se pun unele probleme specifice de 53 selectie. Astfel, deficientul vizual care este si surd sau hipoacuzie, precum si deficientul vizual care prezinta si o debilitate mintala se scolarizeaza separat, n clase speciale, sau n scoli deosebite. Clasificarea deficientilor vizuali n functie de conditiile de mediu si de educatie n functie de conditiile de mediu si de educatie de care s-a bucurat deficientul vizual nainte si dupa instalarea defectului exista o serie de categorii de orbi si de ambliopi de care trebuie sa se tina seama n clasificarea deficientilor.

Se stie, de exemplu, ca deficientii deschiderea vederii sunt scolarizati deseori cu ntrziere si se prezinta la scoala cu un serios deficit de dezvoltare, dupa ce au fost tinuti ani de zile n snul familiei, care na putut asigura conditiile adecvate copilului orb. Sunt cunoscute unele cazuri cnd acesti copii sunt retardati sub aspectul dezvoltarii limbajului, al motricitatii, al deprinderilor elementare etc.

Lipsa stimularii senzoriale si carentele educative serioase au determinat o ramnere n urma care poate fi recuperata numai printr-o munca instructiv-educativa sustinuta. Criteriile de clasificare care au fost enuntate mai sus nu trebuie privite separat unele de altele.

Acuitatea vizuală la orbi

Etiologia deficientelor de vedere Cauzele cecitatii deficiență de vedere orb-acuitate vizuală ale ambliopiei nu pot fi studiate separat, aceleasi afectiuni oculare putnd provoca leziuni si modificari de diferite grade ale analizatorului vizual.

Nu se poate vorbi n general despre cauzele deficientelor vizuale, n aceasta privinta existnd diferente destul de pronuntate de la o epoca la alta, de la o regiune geografica a lumii la alta.

La nceputul secolului nostru cauzele majore ale orbirii 54 au fost: oftalmia blenoragica a nou-nascutilor, bolile infectioase, trahomul - afectiuni care n prezent au disparut n tarile civilizate.

Statisticile actuale din Europa indica afectiunile congenitale, glaucomul si traumatismele oculare ca fiind cele mai frecvente cauze ale handicapului vizual.

Daca unele afectiuni oculare sunt considerate ca boli ale mizeriei, promiscuitatii si ignorantei trahomulau aparut alte cauze ale orbirii apreciate ca boli ale civilizatiei, ca de exemplufibroplazia retrolenta, care este cauzata de supradozarea oxigenului n timpul ngrijirii cu mijloace tehnice moderne incubatoare a copiilor nascuti prematur.

Orbirea și deficiența de vedere

Dupa cum s-a aratat, unele boli de ochi constituie caracteristici ale orbirii de batrnete cataracta senila, glaucomuliar altele se manifesta prin excelenta la copii cataracta congenitala, gliomul retinian. Afectiuni ale analizatorului vizual care produc deficienta de vaz Aceste cauze ale deficientei vizuale partiale sau totale tin de leziunile si de disfunctiile diferitelor segmente ale organului vizual.

Acesti factori patogeni pot fi clasificati dupa diferite criterii. Un criteriu uzual l constituie localizarea organica, anatomica a afectiunii patologia corneei, cristalinului, retinei etc.

Afectiunile pot fi clasificate n raport cu efectele lor asupra capacitatii vizuale. Considernd functia vizuala ca pe o sinteza dinamica a mai multor subfunctii, putem spune ca tulburarea unei subfunctii lezeaza functia vizuala n ntregul ei.

Tulburari ale subfunctiilor de formare a imaginii optice Formarea imaginii optice care se proiecteaza pe retina este realizata prin actiunea dioptrului ocular, adica a elementelor refringente ale globului ocular: cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros. Tulburari de refractie ametropiile Formarea corecta a imaginii optice pe retina ochiul emetrop poate fi mpiedicata de existenta unor tulburari ale capacitatii de refractie a ochiului, numite n general ametropii.

Copiii cu deficiențe de vedere acuitatea vizuală Arsura ochilor dupa tratamentul cuartului Copiii cu deficiențe de vedere sunt de multe ori în imposibilitatea de a înțelege corect cuvintele, având în vedere relația slabă a cuvintelor cu obiecte reale. Prin urmare, fără ajutorul unui terapeut discurs pentru a face acest lucru este dificil.

Ametropiile sunt cauzate de modificari ale refringentei mediilor optice, fie de modificari ale axului anteroposterior al globului ocular. Sunt cunoscute patru tipuri de ametropii: Miopia Miopia reprezinta un exces de refractie, care tulbura perceptia la distanta nu vede bine la distanta. Imaginea optica a obiectului se formeaza nu pe ecranul retinian, ci naintea lui, fiind neclara.

Miopul tinde sa se apropie de obiect sau sa apropie obiectul de ochi ca sa-1 poata vedea mai clar. Cu ct obiectul este mai departat de ochiul miop, cu att imaginea este mai difuza.

Corectia optica a acestui defect de refractie cazul miopiei benigne se face cu lentile divergente -menite sa readuca imaginea napoi deficiență de vedere orb-acuitate vizuală retina.

Alegerea Ochelarilor - Cum alegeti corect ochelarii?

Copilul cu aceasta deficienta de vedere nu are nevoie de scolarizare speciala, ci doar de respectarea unor conditii de igiena stricte. Doar n cazul miopiei maligne de obicei de natura congenitala este necesara scolarizarea speciala, pentru ca evolutia acestei tulburari este rapida si grava. Hipermetropia Cauzele acestei tulburari sunt dimensiunea redusa a axului anteroposterior al globului ocular, capacitatea refringenta scazuta a cristalinului sau alti factori care scad puterea de refractie.

Este vorba deci de o refractie insuficienta, drept urmare imaginea obiectului este neclara si se formeaza n spatele retinei. Subiectul, asadar, are dificultati n a percepe obiectele din apropiere si pentru a le depasi tinde sa le ndeparteze de ochi.

Astigmatismul Acest viciu de refractie consta ntr-o diferenta de refringenta a meridianelor dioptrului ocular, care duce la focalizarea imaginii optice, nu ntr-un singur focar retinian, ci n doua sau mai multe focare. Astigmatismul are de obicei la baza o structura deficitara a corneei si se asociaza cu o ambliopie nnascuta. Drept urmare se produce o imagine vizuala difuza, estompata, vederea fiind scazuta att la apropiere, ct si la distanta.

Astigmatismul poate fi corectat cu lentile cilindrice, care trebuie purtate ct mai de deficiență de vedere orb-acuitate vizuală, dupa 18 ani corectia fiind greu de suportat. Anizometropia Anizometropia consta ntr-o diferenta de refractie ntre cei doi ochi.

Deficiență de vedere orb-acuitate vizuală

Ea se produce atunci cnd factori asupra vederii ochi este emetrop iar celalalt sufera un viciu de refractie dintre cele mentionate mai sus. De asemenea, vorbim de anizometropie cnd cei doi ochi sunt ametropi, dar de tipuri si grade diferite ale tulburarii refractiei. De obicei, aceasta anomalie este ereditara.

Corectarea se face cu lentile diferite pentru fiecare ochi, n functie de gradul si de tipul de tulburare a fiecaruia. Opacifierile mediilor refringente O a doua categorie de cauze care pot mpiedica subfunctia de formare a imaginii optice o constituie opacitatile aparute pe parcursul razelor de lumina n drumul lor spre retina. Opacifierile corneei Se refera la lipsa totala sau partiala de transparenta a corneei, ce poate fi provocata de diverse tipuri de afectiuni congenitale sau dobndite.

deficiență de vedere orb-acuitate vizuală ce este hipermetropia cu astegmatismul

Keratitele Sunt leziuni inflamatorii ale corneei. Cauzele keratitelor sunt exogene traumatisme, stari patologice generale, sifilis, herpes, subnutritie etc. Keratitele sunt nsotite de simptome specifice: iritatie, lacrimare, pierderea luciului corneean, vascularizatie, modificari de forma ale corneei, durere etc. Poate fi partial sau total, n leucomul total cecitatea fiind completa. Opacifierile cristalinului Tulburarile partiale sau totale ale transparentei cristalinului sau ale capsulei sale se numesc cataracte.

In general, cataractele cu care vin elevii deficienti vizual la cabinet sunt congenitale; dar ele pot fi si dobndite traumatisme sau boli ale copilariei.

deficiență de vedere orb-acuitate vizuală de unde începe miopia

Deplasarile cristalinului Aceste afectiuni pot fi congenitale sau dobndite. Dintre cele congenitale trebuie amintit sindromul Marfan, care produce miopie si astigmatism, iar dintre cele dobndite, luxatiile si subluxatiile produse de obicei prin traumatisme fizice. Tulburari ale subfunctiei de receptie retiniana a imaginii optice Imaginea optica proiectata pe retina este receptata prin excitatia substantelor fotosensibile ale celulelor senzoriale retiniene.